Intoarcerea lui Nastase

Revenirea d.lui Nastase in prim-planul politicii romanesti ca urmare a alegerii sale ca presedinte al CNS al PSD e un factor de care realitatea politica actuala trebuie sa tina seama.

Controversatul om politic a reusit sa se intoarca la carma partidului care, capatand o noua conducere cu cativa ani in urma, il punea pe linie moarta. Si asta in ciuda dosarelor de care numele Nastase este legat aproape indisolubil, in ciuda imaginii nu tocmai bune de care acesta se "bucura" in randul electoratului.



Semnalul dat de PSD este clar: membrii PSD nu sunt satisfacuti de ceea ce dl. Geoana incearca, in mod evident, fara succes sa realizeze, iar nesiguranta Presedintelui PSD nu mai poate fi tolerata de greii partidului. Acestia, stransi monolitic in jurul aceluiasi neobosit, influent si siret domn Iliescu, pregatesc, probabil, debarcarea "prostanacului" si regruparea in jurul d.lui Nastase & Co.



Presedentia nu are, credem, mari motive de bucurie din aceasta cauza. Nastase ramane cel mai serios contracandidat al d.lui Basescu la Presedentie, iar ura acumulata de dl. Nastase impotriva d.lui Basescu in toti acesti ani poate fi un element care sa il impinga pe dl. Nastase mai mult in cursa sa catre Cotroceni. Dl. Basescu va trebui sa fie foarte precaut si pregatit pentru ca, in situatia in care dl. Nastase va fi candidatul PSD la prezidentiale, lupta va fi grea si dureroasa. Asta in cazul in care dl. Geoana nu reuseste sa-l izoleze cumva (pare greu de crezut) pe dl. Nastase in PSD.



Din pacate, revenirea d.lui Nastase pe scena politica aduce cu ea si revenirea unor nume din PSD pe care speram sa le fi uitat definitiv. De aceste nume se leaga scandaluri, privatizari facute clientelar, contracte acordate preferential, etc. Opinia publica va sanctiona, speram, aceasta revenire a greilor din PSD prin neacordarea increderii electorale pentru a nu permite recastigarea puterii de baroni, conti sau alte dregatorii psd-iste.

Din nou nesigur, Guvernul

Dl. Ministru Paul Pacuraru, alaturi de alti doi ministrii ai Guvernului, a fost criticat de sefii sau pe linie politica fiindca ar prejudicia, prin activitatea sa, imaginea PNL. Poate ca asa este, dar nu prejudicierea imaginii PNL-ului ne intereseaza atat, cat imaginea proasta pe care dl. Ministru Pacuraru o creaza Guvernului per ansamblu si Romaniei, prin ricoseu.



Cand un ministru ia deciziile numai pe baza feedbackului societatii civile (manifestat prin mass-media sau alte asemenea mijloace), gandind si razgandind solutii pe criterii ce tin numai de interesul electoral, avem mari probleme. Este clar ca ministrul respectiv nu este sigur pe deciziile sale si se misca incert iar asta denota neprofesionalism. Pe buna dreptate, a fost urecheat. Dar nici acest lucru nu constituie o usurare. Demersurile sovaielnice ale ministrului in cauza arunca, in mod egal, o umbra de indoiala asupra capacitatii de analiza a celui care l-a propus, pe principiu ca cel care face echipa raspunde, solidar, de esecurile sau rezultatele acesteia.



PNL-ul ar putea sa il schimbe pe dl. Pacuraru, care, de altfel, s-a declarat dispus sa plece, insa perioada pentru schimbarea Domniei Sale ar fi nefasta, Cotrocenii declarand deschis sezonul de vanatoare la ministrii. De unde rezulta ca dl. Tariceanu este - din nou - prins in menghina in care, pe de o parte, il strang proprii colegi, iar pe de alta parte, il turteste Presedintele. Toate astea pe fondul unei pre-campanii electorale deja incepute si pe fundalul unor declaratii ale altor membrii marcanti ai PNL, care, de frica raspunderii solidare, au inceput tirul impotriva ministrului in cauza si nu numai.

Leadership si management

Cu cat societatea noastra evolueaza, cu atat mai mult distinctia dintre cele doua notiuni - leadership si management - trebuie evidentiata mai clar, mai cu seama cand ele se refera la viata politica si economica a romanilor.

Daca o companie are nevoie, mai intai de un manager si apoi de un leader, in viata politica lucrurile stau intocmai invers. Exemplu: o companie poate avea un management extraordinar, dar un leadership slab. Sau invers, leaderul companiei e minunat, insa compania e manageriata prost. Altfel spus, un bun manager face lucrurile in mod corect, pe cand leaderul face lucrurile corecte.

Leaderul este, in viziunea noastra, acela care reuseste sa impuna celor care il urmeaza ideile, principiile si viziunile sale, intr-o maniera persuasiva, necoercitiva. Managerul impune deciziile sale unor angajati, colaboratori, etc., in virtutea unui raport de subordonare. Managerul poate lua masuri impotriva celor neobedienti, pe cand leaderul nu are nevoie de coercitie pentru a-si impune deciziile, pe care o face prin forta persuasiunii si prin propria persoana.

Cei care urmeaza un leader (denumitit fara frica "followers") o fac din convingerea ca leaderul lor face lucrurile care trebuie. Daca, pe langa aceasta, le face si in mod corect, acesta se dovedeste a fi si un bun manager.

In politica, leaderul trebuie sa prevaleze in fata managerului. De fapt, un leader in politica poate si trebuie sa isi angajeze manageri buni care sa il consilieze cu privire la diversele aspecte ale vietii politice si sociale. Dar trend-ul, viziunea si conceptul sunt ale leaderului. Modul de aplicare a acestora pot fi apanajul unui manager.

Pornind de la aceste mici note, incerc sa disting leaderii din viata noastra politica si sociala. Cand am sa-i gasesc, va asigur ca va anunt pe blog.

Lovitura data CNSAS sau inca o convulsie a comunismului

Curtea Constitutionala - aceasta prelungire a PSD-ului in varianta cea mai oribila si comunista - a dat o noua lovitura democratiei si sperantelor romanilor ca perioada comunista a trecut. Prin ultima decizie, care arunca in aer activitatea trecuta si viitoare a CNSAS, Curtea a demostrant ca nu este decat o prelungire scarboasa a comunismului, a carei scop final nu este altul decat acela de a crea pavaza fostilor securisti, informatori, etc, astfel incat acestia sa poata sa continue sa functioneze nestingheriti in democratie. Printre acestia, suntem sigur, se numara chiar judecatorii de la Curte.
Suntem fara cuvinte, dezgustati dar si speriati. Ne e frica de faptul ca, dupa atatia ani, hiena comunista este la fel de puternica ca odinioara.
Ne mai ramane o singura arma: VOTUL! Sa le dam un sut in fund la toti la alegeri!! Adica la toti comunistii, indiferent de partidele din care acestia vin.
Si, daca pe judecatorii de la Curte nu-i va schimba nimeni, nici Presedintele, nici Premierul sau cine mama naibii are capacitatea, ne va fi si mai rusine.